AȘA ÎNCEPE…
“Aveam vreo 4 ani. Ai mei mă lăsaseră la bunici. M-am trezit şi cu ochii încă lipiţi de somn, am ieşit din dormitor, am trecut de bucătărie şi am ajuns în camera dinspre stradă. Bunica mea stătea în fotoliu, croşetând ca de obicei. La masă, cu ziarul în faţă şi o ceaşcă de cafea lângă, bunicul citea cu voce tare. Când m-a văzut, bunica m-a luat în braţe, m-a pupat şi m-a întrebat: îţi fac un ceai cu pâine cu dulceaţă?
În casă mirosea atât de frumos a cafea…
Am înfulecat repede cea mai bună dulceaţă din lume şi am suflat în ceai să nu mă ard. Avea gust de tei, mentă şi puţin busuioc. Mi-e tare dor de acele zile!”.
Călin Goia, Co-Fondator Camera din Faţă
