“Mamaie, mai aruncă și tu din ele, ca sunt vechi, unele sunt și ciobite, nu sunt la modă, nu se mai poartă ca pe vremea dumitale, cu model cu flori de cicoare. Nu mai ai nici măcar setul complet și mai sunt și grele, din ce sunt făcute?”

Familie, prieteni, credință, fericire și mâncare. Ce avuție!
Dacă mă întrebați pe mine acum, scopul Crăciunului se regăsește în primele trei.

Verde mentă, verde crud în luna iunie, a unei veri ploioase, ce face ca toate să plesnească de atâta apă. Plouă în fiecare zi, de parcă ar vrea să ne țină și mai mult în case.

În tumultul activităților și evenimentelor ce au loc în lume, a știrilor și vorbelor care circulă mai repede ca vântul, fiecare participă cum poate la bunăstarea unei națiuni, a unui oraș, a unei case, a lui.

Când vă ziceam că mi-ar plăcea să vă am pe toți în Cămăruță și că mi-ar plăcea ca, voi toți, să-mi călcați pragul, s-a întâmplat pacostea asta de boală. Și acu’ tre’ să vă port de grijă la voi toți.

Și uite-așa, mă pun din timp să deretic prin casă și să fac toate cele necesare sărbătorilor de Paște, să nu cumva să ne prindă Învierea Domnului nepregătiți. E musai să fac curățenie de primăvară imediat cum se-nseninează, când timpul se îndreaptă! Scot covoarele, schimb toate așternuturile din casă și spăl perdelele. Cu bătutul covoarelor […]