“Acesta este un parfum care imi place: când prăjesc boabele de cafea în apropierea casei mele și mă reped să deschid ușa pentru a savura aroma.” Jean Jacques Rousseau
Cu toții știm cum arată un bob de cafea. Dar care este traseul de la fruct la ceașca de cafea?
Procesarea recoltei presupune selectarea fructelor crude de cele coapte, înlăturarea straturilor cireșei până la boabă (către acest capitol ne vom indrepta atenția astazi), uscarea, sortarea și depozitarea, obținând astfel cafeaua verde, sau neprăjită.
Cum arată o secțiune a cireșelor de cafea?!
Stratul vizibil al fructului copt, coaja sau epicarpul, este atașat de pulpa numită și mesocarp. Sub aceasta, întâlnim endocarpul (stratul pergamentos), având o consistență solidă, cu aspect de hârtie și rol protector. În final, ultimul obstacol este un strat foarte subțire, ca o peliculă argintie, care se va transforma în pleavă, prin prăjire.
Probabil te întrebi: ”Bun, și bobul de cafea? Unde este?” Înlăturarea tuturor acestor straturi, scot la iveală și semințele de cafea, adică boabele. Există două metode de bază pentru procesarea cireșelor de cafea, proces ce influențează semnificativ atributele și calitatea produsului final: metoda umedă și metoda uscată.
Ce este metoda umedă?
Prin metoda umedă, se obține cafeaua “spălată“. După ce au fost curățate și sortate, cireșele sunt introduse în apă pentru 24–48 de ore. Astfel, când fructele își măresc volumul datorită pătrunderii apei în pulpă, toate straturile până la pelicula argintie se desprind cu uşurinţă.
Apoi, boabele de cafea se spală foarte bine, se lasă la uscat și se introduc în instalaţiile de decorticare, unde resturi din învelişul pergamentos şi pelicula argintie sunt complet îndepărtate, la final ele căpătând un aspect strălucitor.
Folosind metoda umedă ne putem delecta cu o ceașcă de cafea cu un profil aromatic deosebit de complex. O întâlnim cel mai des în America Centrală, mai precis în Guatemala, Costa Rica, Columbia şi Mexic, și Africa (Kenia şi o parte din Etiopia).
Știați că….?
Unul dintre marii muzicieni ai lumii, era și cel mai mare iubitor de cafea. De-a dreptul fascinat de această licoare, Ludwig Van Beethoven, se trezea în zori, număra cate 60 de boabe pentru a-și pregăti ceașca perfectă de cafea și abia apoi începea să lucreze.
Dacă-i uscată… e fără apă 🙂
Se spune că metoda uscată ar fi echivalentul prelucrării naturale. Mult mai simplă și mai puțin costisitoare decât prima, metoda de prelucrare prin uscare presupune expunerea cireşelor de cafea la soare, timp de două-trei săptămâni, necesitând amestecarea lor constantă, cu ajutorul unei greble speciale. După ce s-au „bronzat” suficient, sunt trecute prin concasoare speciale, pentru a elimina straturile ce le mai înconjoară, apoi sortate pe dimensiuni în separatoare speciale. Pentru a păstra calitatea superioară a boabelor de cafea, sortarea se poate face manual sau electronic, în instalaţii moderne. Urmează verificarea şi clasificarea boabelor, și desigur ambalarea, în saci de 45-70 kg.
