Doamne cum fuge timpul. Parcă ieri Mamaie devenea prima mamaie responsive design din lume, parcă ieri începeam concursul cu înghețată… ei, nu chiar ieri da’ nici acum câțiva ani.
Ne-au impresionat 2 povești, ocazie cu care anunțăm și câștigătorii care vor mânca până pe 15 Septembrie, zilnic, un borcan de înghețată la alegere, făcută ca acum 100 de ani într-un butoi de stejar. Cei doi reprezintă ambele sexe, să nu fim certați de nimeni, în sepcial de Mamaie. 🙂 Madalina Scurtu a cumpărat, printre altele, un ceai de mentă din magazinul online, iar Gabriel Hancu a venit personal să ia bombonele cu lemn dulce de la prăvălie, pentru fetița lui. Iar pentru că poveștile au fost așa de frumoase, am vrut să le împărtășim cu voi.
Mădălina spune:
“Sunt 30 de ani de cand am crezut cu convingere ca leaganul copilariei mele au fost bunicii. Fara alte detalii, doar bunicii. Si abia tarziu, cand eu insami ma pregatesc sa devin mama, mi-am pus intrebarea cheie. De ce. Si, gandindu-ma la proprii mei copii, pe care ii astept sa vina pe lume, au navalit toate amintirile.
Acele dimineti de iarna, cand ne trezeam, si eu si sora mea, in aroma painii prajite si stiam ca urmeaza cel mai bun mic dejun. Paine prajita cu unt comunist si gem facut de bunica, ce mergeau atat de bine cu ceaiul de tei sau de menta. Era de neconceput sa mancam paine prajita fara sa bem ceai. Aroma delicioasa a teiului uscat de bunica sau cea patrunzatoare a mentei puse si ea la uscat erau aroma camarii.
Imi amintesc ca numai bunica stia sa combine la fel de magic gusturile, aromele, pastrand totusi cel mai simplu mod cu putinta. Serile ceaiul indulcit cu miere era perfect pentru o felie de paine taraneasca cu unt si branza sarata. Asa am ajuns sa ador combinatia dulce-sarat. Si sa mi se para o delicatesa.
Insa doar acum stiu ca gustul ceaiului si al painii prajite erau de neinlocuit pentru ca erau facute cu dragoste. Cu acea dragoste pe care o simteam la fiecare inghititura si pe care poate n-am stiut sa o vad atunci. Insa acum, cand am inteles sursa acelei iubiri neconditionate, stiu ca bunica a stiut si ea ca intr-o zi, nepotii vor intelege si ca merita sa le pregatesti in fiecare zi ceai aromat cu dragoste numai pentru acea zi. Pentru ca asta facea ceaiul bunicii special: aroma de dragoste.”
Iar Gabriel ne-a spus:
“Cand eram mic, intre 4-8 ani, petreceam fiecare vacanta de vara la tara la bunica in Botosani. Bunica este o femeie simpla, singura dar care a reusit sa tina in frau toate activitatile zilnice necesare pe langa casa de la tara. Chiar daca era singura ea reusea tot timpul sa le faca pe toate, avea si grija de animale, se ocupa si de munca pamantului si mai era si o bucatareasa excelenta. Pe langa traditionalele turtite, chiftelute de biscuite cu cocos si orez cu lapte si scortisoara bunica mea se pricepea de minune la “bulgarasii dulci” asa cum imi placea sa le spun. Desi vacanta la tara avea multe puncte culminante in domeniul preferintelor unui copil de varsta aceea si pe deasupra si crescut intre blocuri, trebuie sa recunosc faptul ca cel mai frumos moment era cel cand ajungeam si cel cand plecam din vacanta. Acesta era momentul in care bunica mea imi facea dulciurile preferate : bilute de biscuite cu ciocolata. Cand ajungeam ma faceau mai fericit de revedere iar cand plecam imi alinau durerea despoartirii si mai alea al intoarcerii pe bancutele gradinitei/scolii.”
Mulțumim tuturor pentru participare, pentru comenzile online de pe cameradinfata.ro, like-uri sau share-uri. Mamaie va reveni cu alte noutăți, în curând!
